Una din zilele…

februarie 4, 2010

Ziua de azi e una din zilele de nimic. Pentru ca vreau nimic. Nu am nicio dorinta, nicio speranta, nu urasc si nu iubesc nimic. Nu vreau sa se termine ziua, dar as fi fost la fel de indiferent daca nici nu incepea. Nu vreau sa muncesc, nu vreau sa stau, sa citesc, sa scriu, sa vorbesc, sa tac…

E una din zilele in care stai si te intrebi “ce rost are?”. E de cacat cand ajungi la intrebarea asta pentru ca evident, oricati neuroni ai pune in miscare, oricat ti-ai aduna zen-ul si l-ai directiona spre un singur gand, intrebarea e vesnic fara raspuns. De-a lungul si de-a latul timpului, diferiti oameni/popoare/culturi/religii au incercat sa gaseasca raspunsuri cat mai irefutabile la intrebare.

Unul din cele mai penibile raspunsuri e dumnezeu. “de ce suntem aici?”, “ce rost avem?”, “ce rost are totul?”, “ce e bine si ce e rau?”. Ei bine, numai dumnezeu stie, asta e raspunsul. Necunoscute sunt caile domnului. Adica pizda masii, ai o intrebare fara raspuns? Pune-o pe seama faptului ca dumnezeu nu a vrut ca tu sa stii raspunsul. Nu ai ce sa faci decat sa te resemnezi cu gandul ca de fapt nici nu-ti era dat sa cunosti vreodata raspunsul in viata asta. Dar stai asa! Ca urmeaza continuarea. Taci tu acum, nu fii fraier, nu incerca sa te revolti sau sa pui la indoiala cuvantul sau voia domnului, ca o sa aflii toate raspunsurile, chiar si raspunsuri la intrebari pe care nu ti le-ai pus, dar nu in viata asta, tin-te bine, in viata viitoare, care e oh, so much better decat viata asta. Deci stai tu vro 70 de ani, roaga-te, iubeste cu toata fiinta o entitate necunoscuta, despre care ti-au vorbit altii, pe care nu ai vazut-o dar daca au vorbit destul de mult ceilalti ai impresia ca o simti peste tot in jur, fa numai ce spune religia, simte cum iti spune religia sa simti. Nu te distra prea mult, nu-ti satisface prea multe placeri, nu consuma alcool, droguri, nu precurvi, du o viata ca la carte (cartea aia de povesti neagra cu o cruce pe ea)… ca omule, astia 70 de ani sunt doar un test. Adica pune in balanta, 70 de ani in care te distrezi contra o eterninate in chinuri inimaginabile? Cam sadica entitatea asta numita dumnezeu, daca ma intrebi pe mine. Adica na…eu am auzit de dumnezeu da mai multi mi-au spus ca n-ar exista dumnezeu. Ca atare duc o viata nu foarte concentrata asupra iubirii dumnezeului. Mor ca sa aflu ce? Surpriza, fraiere! Existam, si sunt mai puternic si mai rau decat ti-ai imaginat vreodata, si o sa te pedepsesc pentru eterninate pentru ca stii ce? ai picat testul ala de 70 de ani.

Vorbeam acum ceva timp cu o fata dintr-o secta crestina protestanta care nu admite botezul decat la o varsta constienta (si pana la urma cu atatea secte si curente religioase pe cine naiba sa mai crezi), iar ea spunea ca indiferent daca esti un om bun, nu prea faci pacate, iti pare rau de cele pe care le faci, esti “un bun crestin” fara sa fii religios… deci una peste alta urmezi indemnurile generale ale crestinismului fara sa crezi in dumnezeu asa cum iti recomanda religia, daca nu il iubesti si nu il simti pe dumnezeu zi de zi si clipa de clipa, tot in iad ajungi. Ca noi, zice ea, suntem pe pamant ca sa-i facem placere lui dumnezeu. Ma nu zau?! Deci eu sunt pe pamant 70 de ani, singurul scop fiind sa-i fac pe plac lui dumnezeu si sa ma rog si sa-l prea slavesc zilnic, pentru ca el e atat de puternic incat are puterea de a ma condamna la o eternitate de chinuri.

Dar nu va temeti! am planul perfect! Conceput tot pe baza ideilor ei, care de fapt sunt ale bisericii ei, ea fiind una din elevele cele mai sarguincioase ale invataturii baptiste. Ideea e cam asa: eu am intrebat-o vis-a-vis de ideea de mai sus, cum ca daca nu-l slavesti si iubesti pe dumnezeu toata viata ajungi in iad… daca cineva pe pamant nu a auzit niciodata de dumnezeu… ce se intampla cu el…ca nu e drept nu? iar dumnezeu e cel mai drept, deci nu poate face ceva nedrept. Pe sistemul asta, ce se intampla cu acel sarman suflet care n-are nicio vina ca traieste intr-un sat din africa si nu a auzit de dumnezeu? Ei bine, cica ziua judecatii de apoi nu poate sa vina pana cand toata lumea de pe pamant nu va fi auzit de numele domnului. De aici, ideea mea geniala: luam doi copii la nastere, ii tinem toata viata izolati, ei se perpetueaza in captivitate, astfel incat putem avea permanent cel putin un suflet care nu a auzit de dumnezeu. Prin urmare, ziua judecatii de apoi nu vine niciodata. Numai sa nu ne joace dumnezeu un renghi si sa li se arate sau sa-l trimita pe sfantul duh sa le spuna ca exista marea entitate…


Misunderstood

ianuarie 29, 2010

I’m just a soul whose intentions are good…

…most of the time at least. :) )


…in joaca

ianuarie 28, 2010

A intrat in camera si l-a vazut pe el fastacindu-se, din ce in ce mai rosu la chip, cu ambele maini la spate si o mina suspecta. Simtise inca pe cand se indrepta spre locuinta lui ca ceva…

-Ce dracu faci aici, dragule?

-Mmm…ma joc…

-Ok, arata-mi si mie cum te joci.

-Mmm…mi-e rusine…

-Cacat, nu te mai balbai atat si arata-mi naibii odata!

Se uita in ochii ei de jos, desi e cu un cap mai inalt decat ea. Timiditatea, rusinea, parerea de rau…amalgamul de sentimente care se citeau cu cateva clipe inainte in ochii lui sunt inlocuite de un zambet tampit, usor arogant si rautacios, de copil vinovat. Isi aduce mainile usor in fata ei. In mana dreapta avea o jumatate de inima. Ea incepe sa tremure isteric, ochii i se inrosesc:

-Idiotule! Asta e…asta e inima mea! E jumatate din inima mea!

-…..

-Ti-am dat un sfert din ea, tampit nerecunoscator ce esti, acum 2 ani, 2 luni si 3 zile…atunci cand m-ai sarutat pe frunte…nu ma mai sarutase nimeni pe frunte…in afara de tata cand eram mica…Te-am intrebat ce sa-ti dau in schimb, mi-ai raspuns ca nu vrei nimic…dar sarutul ma vrajise…si ti-am dat un sfert din inima mea…

-Dar…dar…chiar tu ai zis…ca nu ti-am cerut nimic…

-Taaaaci! Animalule! Cat de handicapat trebuie sa fii ca sa-mi dai raspunsul asta!

-Ai dreptate, sunt un nesimtit… Imi pare rau…Crezi ca

-Nu cred nimic! Nu vreau sa stiu nimic! Esti un copil prost! Credeam ca o sa-ti dai seama totusi. Ti-am mai dat inca un sfert de ziua mea, anul trecut, cand in loc de cadou mi-ai scris o poezie. Credeam ca…doamne, ce proasta sunt! Dar de ce, cretinule? De ce te-ai jucat cu ea, cand stii ca e a mea…ca fara jumatate de inima nu pot sa traiesc?

-Nu stiu…Am inceput sa ma joc intr-o zi cand ma plictisisem de restul…Si…si am vazut-o acolo…mare, rosie, ticaind ritmic…Era a mea, mi-ai dat-o…Nu m-am gandit…S-a intamplat… Si pana la urma, de ce te agiti atat? Ia-o inapoi daca vrei!

-Doamne! Sterge-ti ranjetul ala tampit de pe fata! Uita-te prostule! Uita-te in palma ta dreapta! S-a stins de mult! Nici macar n-ai simtit cand nu a mai batut… Probabil ca… n-ai stiut niciodata ca bate, sau de ce bate…


Urasc:

ianuarie 27, 2010

-Oamenii care mananca in metrou

-Babele cu fete acre

-Cocalarii cu sosetele trase peste pantaloni pana la jumatatea genunchiului

-Ringtonurile cu puya

-Fesurile cu cozoroc

-Prostii care discuta politica pe strada de parca ar intelege ceva

-Pantofii sport negri lacuiti cu talpa alba

-Imitatiile de UGGs

-Gegile de piele negre lucioase

-Caciulile alea ieftine cu urechi de blana artificiala

- Curelele cu catarama cat China

-Oamenii care se duc in club de 2 ori pe luna si in rest mananca pufuleti

-Ceasurile de mana cu cadranul cat roata de masina (in special cele pe care scrie mare D&G)

-Paznicii de la Scorseze

-Toti cititorii ziarelor: Canca, Click, Libertatea, etc

-Toti oamanii care citesc doar in metrou

-Trendurile

-Saracii care-si cumpara telefoane mobile de ultima generatie in rate

-Pe toti cei care in limbajul curent folosesc un cuvant in romana si unul in engleza

-Oamenii care vorbesc la telefon folosind hands-free-ul astfel: telefonul mobil intr-o mana si microfonul in cealalta (se numeste “Maini libere”, idiotule!)


Fear my violet flame!

ianuarie 21, 2010

Ok…Geoana a iesit pe post si a declarat ca a fost atacat de energii parapsihologice si ca flacara violet a avut si ea oarece implicatii in asta. Toata lumea a ras, haha, hihi, ce penibil e geoana si nevastasa si cum se fac ei de ras si la atata timp de la alegeri inca se mai lamenteaza. Tocmai cand credeam ca prostanacul nu poate fi mai prostanac de atat, a demonstrat ca e posibil. Toata Romania a ras, pentru ca, nu-i asa, la noi caterinca si balciul nu se termina niciodata. Jafuri, crime, pedofili, babe violate, copii violati, mite, certuri, clanuri mafiote, arme, droguri, parapsihologi, flacari violet… si lista continua. Un reality-show continuu. Cine se mai uita acum la “Nora pentru mama”, “Fata lui tata”, “Tata lui fata”, “Cum sa ne certam in familie”? Ratingurile se prabusesc pentru ca circul pe care ni-l ofera politicienii nostri e mult mai bun decat orice emisiune de televiziune, depasind in penibilitate orice alt show imaginabil. Toate bune si frumoase: razi, ignora realitatea, bucura-te ca tara noastra e speciala si ca seful senatului e un paranoic pe care-l apuca durerea de cap si starea de voma cand se uita un para-mega-extra-psihologic mai urat la el.

DAR! Dar cum poti ignora cand dupa ce se dezvolta subiectul si unii se gandesc sa se uite mai atent la nsite poze, se dovedeste ca seful statului il poarta peste tot dupa el pe acest individ? Cum acum doua zile radeai de Geoana, care declara ca a fost atacat energetic, dar nu tii cont ca Basescu e cel care are un para-psiho-terminator dupa el 24 din 24? Nu, acum spui “Eee, caterinca ma! la misto il tinea Base pe vrajitor dupa el. E o farsa, numa ca sa-i dea lu Geoana motive sa fie penibil.” Gandeste-te in felul urmator: Presedintele se pregateste de nu-stiu-ce intalnire importanta, dezbatere, declaratie. Se imbraca el frumos (isi pune si chiloti si cravata violet – “eee, caterinca ma…tot la misto, sa intretina mitul”), isi strange consilierii, familia, mica satra de apropiati mafioti, si, ghici ciuperca cine mai e acolo…da, chiar el, Aliodor, cavalerul Jedi ce baga frica in politicieni numai c-o privire. Chiar nu ti se pare nimic dubios? Daca 1+1 = 2, daca Geoana+declaratia lui despre atacul energetic = penibil, atunci Basescu+Aliodor = ???  Zi ca e simplu, si nu poate sa fie = nimic!


Nevoia de a fi guvernati

ianuarie 13, 2010

Intamplator, la o zi de la ultimul post care atinge pe undeva subiectul anarhie… cineva m-a rugat sa-i dau idei pentru un eseu despre nevoia de a fi guvernati:

Privind in mod simplist, ce presupune faptul de a fi guvernati? Cei multi cedeaza puterea de buna voie (in cazul regimurilor democratice) catorva oameni presupusi a fi mai bine pregatiti si informati in vederea luarii de hotarari in numele celor multi – caz in care acestia din urma isi dau si acordul de a li se impune legi si principii de conduita. Daca toti oamenii ar avea incredere ca principiile si morala lor sunt destul de bune incat sa nu aiba nevoie de un individ sau institutie care sa le impuna cum sa se comporte sau sa gandeasca intr-o anumita situatie, atunci evident ca foarte putini indivizi ar ceda altor oameni dreptul de a lua decizii asupra vietii lor.

In prezent un procent prea mic din populatia globului se afla la un nivel al evolutiei care sa le permita sa aiba principiile de etica, morala, respect care sa permita unei societati anarhice sa se autoconduca instinctiv. Oamenii au nevoie de o directie dupa care sa se orienteze si de legi care sa ii tina sub control in fiecare moment al existentei lor. In lipsa acestora, societatea s-ar autodistruge. Din acelasi punct de vedere poate fi facuta o paralela intre guvernare si institutia bisericii. Pe langa alte scopuri (destul de discutabile) cele doua institutii au rolul de a-l constrange pe individ sa actioneze intr-un anumit mod. Pe de o parte statul asigura cadrul legal necesar si modalitatile de constrangere si de pedeapsa pentru indivizii care din anumite motive ar fi tentati sa puna principiile individuale mai sus decat principiile statului. De cealalta parte, biserica actioneaza asupra psihicului oamenilor, amenintarea pentru incalcarea legilor si principiilor fiind nu o pedeapsa fixa si reglementata de catre o institutie, ci o pedeapsa eterna si mult mai crunta decat oricare imaginata in existenta fizica pe Pamant.

O concluzie ar putea fi ca oamenii (sau cel putin marea majoritate a lor) au nevoie sa fie guvernati – oricat de rea ar fi guvernarea, existenta ei fiind totusi mai buna decat lipsa unei guvernari – dar aceasta nevoie este hotarata din start pentru fiecare dintre noi…nerespectarea acestei hotarari aducand cu siguranta asupra noastra pedepse legale si posibile pedepse intr-o viata viitoare. Cei mai multi insa nu constientizeaza aceasta nevoie, nici macar nu rationeaza situatia in care se afla. Majoritatea se nasc pur si simplu intr-un sistem si nu-si pun vreodata intrebarea daca sistemul respectiv e bun sau rau, daca e normal sa cedeze o parte din libertati in vederea castigarii unor alte drepturi si a unei sigurante a existentei. Incep sa-si puna intrebari abia in momentul in care observa o evidenta schimbare in modul lor de viata si in conditiile de trai sau atunci cand un aspect al faptului de a fi guvernati ii revolta. Si nici macar atunci nu constientizeaza toate aspectele (avantajele si dezavantajele) sistemului si guvernarii, ci privesc dintr-un anumit unghi si se revolta poate nejustificat, nerezolvand nimic si mai grav, neintelegand nimic.

Uneori daca sunt deajuns de multi acesti indivizi “revoltati” se ajunge la o frustrare generala si la daramarea statului in forma la care exista el la un moment dat, adica daramarea guvernarii. Problema e ca frustrarea si resentimentele se spulbera si ele in acel moment, majoritatea neavand idei constructive despre cum poate fi facut sistemul mai bun, ci doar idei distructive.

Ciclul se va repeat, guvernele se vor ridica si se vor prabusi, sistemele si institutiile la fel…oricat de defectuase ar fi, oamenii avand nevoie de ele pana in momentul in care vor putea intelege imaginea de ansamblu si nu doar particularul.


Don’t give piss a chance!

ianuarie 12, 2010

Despre ce scriu cand nu sunt nici trist, nici deprimat, nici nu sunt implicat intr-o relatie imposibila?

Ma gandesc tot mai des in ultimul timp (dar mai ales in ultimul spatiu …adica Romania anului 2010) la anarhie. 50% (plus sau minus, nu se stie inca in ce masura a fraudat baselu alegerile) din alegatorii care au fost la vot au votat cu basescu. Dumb and Dumber reloaded. De ce ai face asta? de ce ai vrea sa votezi un om care din timpul primului mandat – in care s-a mai abtinut (rar) de la batut cu pumnul in masa – a dat semne ca nu i-ar displacea sa aiba in maini toata puterea si sa controleze tot? Nu e oare clar ca in al doilea mandat nu mai are nimic de pierdut si o sa fie “no more mr. nice guy”?  Tin minte ca la cateva zile dupa alegeri vorbeam cu diferiti indivizi (unii care-l votasera, unii care nu) dar spunandu-le ca Boc va fi din nou prim-ministru, Udrea din nou ministru, ei spuneau “nu dom’le, nu se poate, ar fi chiar absurd”. Ei bine, da, parea absurd. Dar daca Basescu vrea sa fie absurd, atunci poate sa fie… caci, nu-i asa…cine-i va sta in cale? Rade toata presa din afara de noi? ei si? Sunt toti niste ignoranti, nu stiu ei ce-i in Romania! de ce nu ar fi capabila o femeie de 35 de ani fara nicio pregatire aparenta in domeniu sa conduca un minister? Ce daca a pozat aproape goala? Toti cei care o critica sunt niste ingusti. Daca Udrea e de 3 ori femeie, ei bine Basescu e de n ori barbat si de n patrat ori politician (n tinde la infinit) pentru ca, si aici chiar si cei mai carcotasi pot sa fie de acord, Baselu face cat tot partidul lui, si nu-l pot opri din lupta lui pentru putere totala nici chiar toate celelalte partide coalizate impotriva lui. Ar fi putut sa-l opreasca destui romani de rand coalizati impotriva lui… dar stai… daca 7 romani din 10 ar putea fi declarati retardati cu acte…

Taxe, taxe, taxe, impozite, taxe, accize – trend crescator. Salarii – trend descrescator. Somaj – trend crescator. Inflatie – trend crescator. Deficit economic – trend crescator. Nivel de trai – in general tinde de la mizerabil spre cacacios. Tin minte ca era un film… cu un pusti care a incercat sa faca lumea mai buna…ajuta cate 3 oameni care aveau nevoie cu adevarat de ajutor… cei 3 ajutau la randul lor fiecare cate 3… so on; rezultat final: surprinzator. Pe acelasi sistem: eu conving 3 oameni sa nu-si mai plateasca taxele, impozitele, darile. Cei 3 conving inca 3, si tot asa. Cativa oameni ar putea fi pedepsiti de catre lege in acest proces, dar daca ne miscam destul de repede s-ar putea ca numarul de procese sa fie pur si simplu prea mare. Ok, unii ar putea spune ca sunt anarhist. Uhm… da… destul de adevarat. Dar doar pe scurta durata. Si atunci ar putea atitudinea mea sa se numeasca revolta si nu anarhie. As putea sustine si anarhia, dar doar intr-o lume lipsita de prosti, retardati, ignoranti….lumea aia e departe … mai ales ca din punctul asta de vedere trendul e clar in Romania; daca sistemul de invatamant se rostogoleste la vale pe o panta inclinata la 99 de grade… nici nu mai ai la ce sa speri. Revin la subiect: in scurt timp nu-si mai plateste nimeni taxele…cade un guvern, cad doua, oricum rezultatul final ar fi agravarea crizei ( dar cat de mult ar putea sa se agraveze? ) …si apoi poate o renastere. Daca nu, macar s-ar vedea ca poporul nu poate fi calcat in picioare chiar cu atata nesimtire de o gasca de nenorociti.

Vad ca am ramas un idealist si un visator… dar nu inteleg cum se poate….sa fie acolo pentru ca noi ii votam (nu noi pentru ca eu nu votez dar ma gandesc ca ati fi ridicat o spranceana daca scriam “voi”) si la 2 zile dupa ce ajung acolo prin votul “nostru” sa se desfaca la fermoar de la inaltimea teancurilor de bani pe care i-au furat si sa se pise pe toti si toate. Si stati, va uitati, cu gura cascata, unii din voi chiar aplaudati spectacolul. Mergeti acasa, va ganditi sau incercati sa uitati cat pisat ati inghitit in cursul zilei… Va treziti a doua zi ca sa suportati o noua runda de pisat. Asta pana cand psihicul si fizicul tau nu mai suporta pisatul pe care-l induri zilnic (asta se intampla undeva dupa 50 de ani) si incepi sa putrezesti. Se vede pe tine. Nu mai poti, nu-ti mai vine sa te trezesti, nu-ti mai vine sa deschizi gura, nu-ti mai vine sa te gandesti…la nimic…pentru ca orice gand ai avea s-ar lega cumva de pisatul care te inconjoara… si mori incet, degeaba, intr-o balta de ……


Daca…

septembrie 24, 2009

Daca as putea sa ma trezesc langa tine in fiecare dimineata… Daca ar putea sa-mi curga o lacrima de fiecare data cand te ridici din pat si pleci de langa mine pentru cateva clipe… Daca as putea sa te fac sa intelegi… Daca ai putea sa-mi vezi sclipirea din ochi atunci cand tu deschizi ochii si clipesti pentru prima data spre mine… Daca nu ar fi altfel si ziua de azi ar fi una din zilele… Daca mangaierea ta somnoroasa m-ar trezi pe mine din somn la fiecare nou rasarit de soare… Daca as vedea ca si tu ai macar unul din acesti “Daca…”… Daca atunci cand as intinde degetele spre parul tau, ti-as aranja o suvita, te-as saruta pe obraz si tu ai stii ca tacerea mea spune “Doamne, draga-mi esti!”… Daca de fiecare data cand inchid ochii si vad imaginea ta nu ar urma si un milion de semne de intrebare la deschiderea ochilor… Daca s-ar intampla din nou sa-ti simt buzele calde ca in acea noapte… Daca m-ai strange tu in brate inainte sa te strang eu… Daca in loc sa ma rog ar trebui sa multumesc…

Daca toate astea au avut un sens ar fi cu atat mai frumos… Daca au fost doar clipe in van, vise din care te trezesti tocmai cand urmeaza sa se intample lucrul pe care l-ai asteptat tot visul, pentru ca ai auzit un zgomot in camera… Si incerci din rasputeri sa inchizi ochii si sa te intorci in momentul si clipa aceea… dar a trecut, nu poti sa adormi la loc si … Daca iar imi beau cafeaua singur gandindu-ma ca daca o faceam pentru tine o faceam mai buna… Daca aprind tigara mea fara sa o aprind pe a ta inainte…

Ce doare mai mult e ca poate maine, poimaine, sau peste o luna nu o sa mai pot spune nici “Daca…”…


Your stupidity level amazes me

iunie 10, 2009

you’re either stupid, or you’re faking it. if the second is right, you’re a very good actrice. but if you were, you could fake smart too, and you haven’t done that, have you? so why are you so damn stupid? intentionally. irefutably. indesputably. and all those other ”in”-s that describe your level of stupidity. i’m not puzzled, i’m just outreaged. if you wanted to make me not want to fuck you, well i’m sorry, it’s not working. i would still do that, because in that scenario the only thing you could say would be “ah” and the occasional “fuck me!”; at least then your 3 word vocabulary would be explicable. the only thing that would make me stop and think twice is that 1% chance of a retarded baby (in case the rubber severs).


Noaptea muzeelor

mai 18, 2009

Noaptea muzeelor… sau Noaptea Mersului pe Jos in Bucuresti… sau Pelerinajul Culturii… sau INCA un fenomen de masa care i-a antrenat pe bucuresteni. De obicei nu particip la fenomenele de masa tocmai pentru ca in mod normal nu iese nimic bun din asta (nu am fost la mare ca sa bat cluburile de pe litoral de 1 mai, nu am fost in club pentru petrecerea de Paste. samd ). Un eveniment foarte mediatizat, atat prin media cat si prin internet. Romania se inscrie in randul tarilor europene si militeaza pentru cultura. Numai ca modul in care sunt organizate astfel de evenimente in Romania… de fapt nu sunt organizate…e dezamagitor. Poate ca cei care ar fi trebuit sa se ocupe cu asta au avut aceeasi impresie ca si mine, ca tinerii sunt interesati de alte lucruri, si ca sambata seara mai bine merg in cluburi decat la muzeu. Dar nu au tinut cont ca nu era vorba atat de muzee, cat de ce era “cul” sa faci in noaptea de 16 mai. Eram intr-un autobuz in drum spre primul muzeu; un grup de strutzi in acelasi autobuz, spre acelasi muzeu: ” heheheh! mergem la muzeu :) ) haha lol! pai ce conteaza, daca e moca!”. Cam asa au ajuns la muzeu in acea noapte o treime din vizitatori. O alta categorie speciala…pitzipoancele pe tocuri si in rochii. WHY? De ce ai face asta? De ce ti-ai pune tocuri cand stii ca urmeaza sa stai toata noapte in picioare pe strazi si prin muzee?

In mod obisnuit nu am nimic cu rockerii. Cu faptul ca nu ii intereseaza cum se imbraca sau cum arata. Sau ca unii din ei nu prea se spala. Sau ca beau bere Noroc la pet pe scarile muzeului. Sau ca tipa si se scalambaie. Dar de data asta am avut. Nu pot sa nu ii pun pe ei pe locul intai in lista de suspecti responsabili pentru mirosul din Muzeul de Isorie. Sigur ca erau si altii care miroseau, dar nu faceau parte dintr-o categorie despre care sa se poata spune ca e foarte probabil sa “PUTA!”.

La cele doua muzee de arta, cozile interminabile dovedesc firea artistica a bucuresteanului. Si inca ceva surprinzator: rabdarea lui. Nu am reusit sa intru in niciunul din cele doua, dar am inteles ca nu meritau asteptarea. Una peste alta, nimeni nu a inteles mai nimic din acest eveniment……Cultural